Category «Fără categorie»

Larisa Ciobanu, Lilia Dergaciova. Piese de podoabă din epoca romană târzie provenind din spaţiul pruto-nistrean

Autoarele introduc în circuitul ştiinţific un lot de 10 piese de podoabă dintr-o colecţie particulară: un pandantiv-căldăruşă şi cinci verigi de tâmplă lucrate din aur, patru verigi de tâmplă din argint. Categoria de vestigii arheologice luată în discuţie reprezintă descoperiri mai rare în siturile datând din epoca romană târzie. Este interesant de menţionat că astfel …

Serghei Agul’nikov. Complexe funerare din Bronzul Mijlociu în bazinul râului Ialpug

Drept rezultat al investigațiilor expediției arheologice din Bugeac, efectuate în bazinul r. Jalpug în anii 1980-1985, au fost cercetaţi cca 50 de tumuli din epoca bronzului. Din cele 352 de morminte identificate, 29 sunt atribuite purtătorilor culturii Katakombnaia. Ritul funerar și inventarul descoperit are analogii în cultura Katakombnaia, varianta Ingul şi se confirmă de for­mele …

Vitalii Rud’. Rezultatele cercetărilor de teren din aşezarea tripoliană Het’manivka I (din dreapta cursului de mijloc al Bugului de Sud)

În articol se publică materiale ale cercetărilor arheologice din anul 2014 la aşezarea tripoliană Het’manivka I, amplasată în bazinul din dreapta cursului de mijloc al Bugului de Sud. Au fost cercetate parţial două complexe cu detalii de interior deosebite (o platformă de lut şi bolta unui cuptor). S-a recuperat o colecţie nu prea mare ce …

Sergiu Covalenco, Sergiu Bodean, Veaceslav Bikbaev. Piese de silex din așezarea tripoliană timpurie Rogojeni I (campania 2013)

În articol este prezentat inventarul de silex din aşezarea Precucuteni II de la Rogojeni I, provenit din cadrul săpăturilor efectuate în anul 2013. Lotul de piese recuperat se caracterizează prin utilizarea pe larg a tehnicii de presiune, drept rezultat al practicării căreia de pe nucleele conice erau obținute lamele. Prin intermediul tehnicii de lovire, de …

Silviu Oţa, Liana Oţa, Gheorghe Niculescu. Câteva precizări despre atelierul nr. 3 din cetatea de la Cladova (com. Păuliş, jud. Arad)

Cetatea Cladova, situată la est de gura de vărsare a pârâului Cladova în râul Mureş, este amplasată în vârful unui deal. Ea utilizează o mai veche fortificaţie dacică, din lemn şi pământ. În interiorul său, au fost descoperite mai multe ateliere medievale, o biserică din piatră şi două necropole suprapuse. Datarea atelierului nr. 3, aflat …

Svetlana Reabţeva. Despre unele trăsături specifice ale giuvaergeriei bizantine din secolele VI–VII

Perioada secolelor VI–VII se caracterizează printr-o cantitate mare de descoperiri de podoabe bizantine, multe dintre care au fost realizate din aur. Apariţia pieselor bizantine în mediul barbar în Europa Centrală şi de Est reflectă atât ambiţiile imperiale bizantine, cât şi răspândirea ideilor creştine. Cu toată diversitatea garniturii de podoabe, piesele din această perioadă prezintă o …

Serghei Kurceatov. Mormântul unui „katafractariu” de lângă satul Ursoaia din interfluviul Nistru-Prut

În lucrare este analizată o înmormântare tumulară sarmatică, descoperită în anul 1983 în microzona s. Ursoaia, r-nul Căuşeni, adică în partea de sud a interfluviului Nistru-Prut. Prezenţa în complexul funerar a câtorva „solzi” întregi şi fragmentari provenind din structura unei armuri placate, a unor piese fragmentare de harnaşament şi resturi de oase de cal sugerează …

Vasile Haheu, Dumitru Bratco. Similitudini în credinţele traco-dacilor şi religia creştină. Rolul vinului

Către începuturile erei noi în regiune sunt cunoscute mai multe religii, dintre care principalele erau credinţele păgâne (locale şi alogene) şi creştinismul. Un timp mai îndelungat acestea coexistă, perioadă în care anumite elemente ale credinţelor păgâne locale rămân în religia creştină, devenind proprii acesteia. Situaţia s-a datorat atât faptului că a fost o dorinţă a …

Vasile Haheu. Siturile de habitat ale tracilor septentrionali (cetăţi, aşezări deschise). Structuri spaţial-temporale

În prezent pentru arealul tracilor septentrionali sunt cunoscute în jur de 750 de obiective cu caracter de habitat: aşezări fortificate (118/16%) şi aşezări deschise (632/84%). Geografic, spaţiul desemnat se încadrează între lunca Nistrului la est şi ver­sanţii Carpaţilor Răsăriteni la vest, iar de la Câmpia Dunării la sud până la Podişul Sucevei la nord. Dislocarea …