Category «Fără categorie»

Aurel Zanoci. Tipologia şi evoluţia zidurilor din piatră ale fortificaţiilor hallstattiene timpurii din spaţiul tiso-nistrean

Pentru intervalul de timp cuprins între a doua jumătate a sec. XII a.Chr. şi începutul sec. VIII a.Chr., în spaţiul tiso nistrean au fost documentate cca 140 fortificaţii. Majoritatea lor (121) sunt concentrate în arealul culturii Gáva-Holihrady restul, într-un număr mai mic, fiind cunoscute în culturile Vârtop, Chişinău-Corlăteni, Babadag, Cozia-Saharna şi Insula Banului. Pentru fortificarea …

Oleg Leviţki, Ghenadie Sîrbu, Livia Sîrbu. Aşezarea hallstattiană timpurie Chişinău. Consideraţii privind stadiul actual şi priorităţile cercetării culturii Chişinău-Corlăteni (sec. XII–X a.Chr.)

Studiul propune o prezentare succintă a complexelor cercetate şi a materialelor arheologice provenite din aşezarea hall­stattiană timpurie de la Chişinău, examinarea cărora a permis stabilirea parametrilor definitorii ai monumentelor hallstattiene timpurii din interfluviul Nistru-Prut. Similitudinea complexelor ceramice a acestora cu a celor din siturile de tip Corlăteni din regiunea de la vest de Prut constituie …

Igor’ Bruiako, Dmitrii Kiosak, Iurii Chernienko. Despre unele tipuri de podoabe din epoca bronzului mijlociu şi târziu din sudul Europei de Est

Sunt publicate o serie de ace de bronz atribuite epocii bronzului târziu (perioada Sabatinovka-Belozerka) şi o formă de turnat. Patru dintre ace sunt de tipul „Hülsenkopfnadeln”, altele două fac parte din tipul cu capul inelar. Tiparul conţine negative de pandantive romboidale şi în formă de seceră, de sule (străpungători) şi, de asemenea, negativul unei piese …

Victoria Surdu . Cultura Iamnaia în spaţiul carpato-nistrean: probleme şi perspective

Articolul are ca subiect tematica culturii Iamnaia din spaţiul carpato-nistrean în scopul de a delimita specificul artefacte­lor, cadrul cronologic, arealul răspândirii, precum şi precizarea originii acesteia. După un scurt istoric al cercetărilor realizate în spaţiul vizat, au fost evidenţiate trăsăturile de bază ale culturii. Regularitatea combinării elementelor ritualului funerar (forma dreptunghiulară sau ovală a gropii, …

Regina Anna Uhl. Ceramica cucuteniană de tip C: aspecte şi perspective în istoria cercetării

Termenul de aşa-numită ceramică C poate fi urmărit încă la Hubert Schmidt, care a delimitat ceramica de tip C de cea pictată din cadrul sitului Cucuteni-Cetăţuie. În dihotomia de schimbare culturală şi migraţie, Maria Gimbutas a interpretat ce­ramica de tip C drept dovadă a unei rupturi culturale, referindu-se anume la migraţia indo-europeană. Adesea, ceramica de …